Calculul termenului de 5 zile prevăzut de art. 207 alin. 1 Cpp. și art. 235 alin. 1 Cpp. Procurorul poate formula propunerea de menținere, respectiv prelungire a măsurii arestării preventive în ultima zi a termenului?

Conform art. 207 alin. 1 C. proc. pen., când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

Potrivit art. 235 alin. 1 din același act normativ, propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Din decizia de RIL nr. 20/2017 se deduce că termenul de 5 zile prevăzut de art. 207 alin. 1 și art. 235 alin. 1 C. proc. pen. se calculează potrivit art. 269 alin. 1, 2 ș 4 C. proc. pen., iar sancțiunea care intervine în cazul nerespectării acestui termen, potrivit deciziei CCR 336/2015 și deciziei de RIL 16/2018, este decăderea procurorului din dreptul de a formula cererii privind măsurile preventive și nulitatea actului făcut peste termen, precum și imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia.

Potrivit art. 269 alin. 1, 2 ș 4 C. proc. pen., în cazul termenului pe zile nu se socotește ziua în care începe să curgă și nici ziua în care se împlinește, iar în cazul în care ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.  

Astfel, termenul de 5 zile ce face obiectul problemei de drept analizate este un termen procedural, de regresiune, care se calculează potrivit dispozițiilor legale anterior menționate.

În ceea ce mă privește, interpretând logic textul de lege, apreciez că procurorul NU poate formula propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive ori emite rechizitoriul cu propunerea de menținere a măsurii în ultima zi a termenului de 5 zile, pentru motivele pe care le voi prezenta în continuare.

Astfel, avem practic de analizat două termene, respectiv un termen de succesiune (termenul înăuntrul căruia procurorul poate formula propunerea, care curge de la momentul luării măsurii sau de la ultima prelungire) și un termen de regresiune (termenul de 5 zile prevăzut de art. 207 alin. 1 și art. 235 alin. 1 C. proc. pen., care curge de la data expirării măsurii, termen rezervat exercitării dreptului la apărare al inculpatului, în care procurorul nu mai poate formula propunerea).

Ca exemplu, să presupunem că măsura arestării preventive a fost luată pe 30 zile. Considerând că ultima zi a termenului de 5 zile nu cade într-o zi nelucrătoare, termenul succesiv în care procurorul poate formula propunerea este de 23 zile de la momentul luării sau ultimei prelungiri a măsurii, termen obținut prin scăderea a 7 zile (cele 5 zile prevăzute de art. 207 alin. 1 și 235 alin. 1 C. proc. pen., plus prima și ultima zi, care nu se socotesc). Procurorul poate formula propunerea inclusiv în ultima zi a termenului de succesiune de 23, însă nu poate formula această propunere în ultima zi a termenului de regresiune de 5 zile, în caz contrar fiind vorba de o evidentă încălcare a acestuia.

Cei care susțin contrariul fac o gravă confuzie între termenul de succesiune și cel de regresiune, considerând că inclusiv în cazul termenului de regresiune actului poate fi formulat în ultima zi a termenului, însă practic acesta funcționează pentru procuror ca un termen prohibitiv.

Exemplu: în cazul în care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, până la data de 24.07.2024, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive ori rechizitoriul cu propunere de menținere a măsurii pot fi emise de la data luării sau ultimei prelungiri a măsurii arestării până cel târziu la data de 17.07.2024.

Astfel,  zilele de 24 și 18 nu sunt luate în calcul, fiind vorba de prima și ultima zi a termenului, iar cele 5 zile sunt 23, 22, 21, 20 şi 19.

În concluzie, procurorul NU poate formula propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive ori emite rechizitoriul cu propunerea de menținere a măsurii în ultima zi a termenului de 5 zile prevăzut de art. 207 alin. 1 și 235 alin. 1 C. proc. pen.

Problema a fost dezbătută inclusiv în cadrul a două întâlniri de practică neunitară, minutele putând fi consultate aici:

• Minuta întâlnirii procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pelângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcției NaționaleAnticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor deCriminalitate Organizată și Terorism şi al parchetelor de pe lângăcurţile de apel, Bucureşti, 3-4 aprilie 2023 – pag. 69-70.
• Minuta întâlnirii de unificare a practicii judiciare în materie penală organizate la nivelul Curții de Apel București și instanțelor arondate în data de 21.03.2024 – pag. 5-7.

Care este punctul tău de vedere? (mai jos găsești formularul pentru comentarii)