Cum procedăm când asistența juridică devine obligatorie pe parcursul urmăririi penale?

Sunt anumite situații în care asistența juridică nu este obligatorie de la momentul dobândirii calității în proces, ci devine obligatorie ulterior, pe parcursul urmăririi penale, când, spre exemplu, inculpatul este reținut, arestat sau deținut în altă cauză, ori ca efect al modificării unor dispoziții legale, cum este cazul persoanei vătămate victima infracțiunii de violență în familie, în cazul căreia de la 1 ianuarie 2024 asistența juridică a devenit obligatorie ca urmare a modificări art. 93 alin. 4 C. proc. pen.

În situația în care se va proceda la audierea persoanei în cauză, este evident că este obligatoriu a se desemna avocat, sub sancțiunea nulității absolute.

Problema se pune dacă în situația în care se efectuează acte de procedură care nu impun prezența persoanei cu privire la care asistența juridică a devenit obligatorie mai este necesar a se desemna avocat din oficiu (în cazul în care nu are avocat ales)?

Soluția o găsim în paragraful 24 al deciziei C.C.R. 88/2019[1], conform căruia: din economia dispoziției art. 90 din Codul de procedură penală rezultă că legiuitorul a reglementat obligativitatea asistenței juridice, iar nu a reprezentării. Astfel, nulitatea intervine numai pentru situațiile în care părțile sunt prezente, dar neasistate. Astfel, lipsa apărătorului nu este caz de nulitate absolută când și partea lipsește fără a avea un reprezentant. În cazul în care prezența suspectului sau inculpatului este obligatorie, lipsa lui va atrage nulitatea absolută a actului, fiind aplicabile însă dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală…..

Valabil și pentru situația în care cazul de asistență juridică obligatorie a intervenit după finalizarea tuturor activităților de urmărire penală, mai rămânând de emis doar rechizitoriul. În această situație, dat fiind faptul că au fost finalizate toate activitățile de urmărire penală, nemaiimpunându-se efectuarea altor acte care necesită prezența persoanei cu privire la care asistența juridică a devenit obligatorie, pentru considerentele anterior menționate, nu este necesar ca înainte de emiterea rechizitoriului să se desemneze avocat din oficiu, cu acordare, la solicitare, a posibilității de a studia dosarul și de a formula eventuale cereri sau de a invoca anumite excepții.

A scris acest articol pentru că în practică au existat discuții în acest sens, unii judecători punându-și problema încălcării dreptului la apărare al persoanei cu privire la care asistența juridică a devenit obligatorie, chiar și în situația în care la momentul apariției cazului de asistență juridică obligatorie erau finalizate toate activitățile de urmărire penală, mai rămânând de emis doar rechizitoriul.

Care este punctul tău de vedere? (mai jos găsești formularul pentru comentarii)

[1] Decizia CCR nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 499 din 20 iunie 2019, paragraful 24.