Hotărârile definitive ale Biroului Electoral Central pot fi supuse controlului judecătoresc?

Hotărârile definitive ale Biroului Electoral Central, având caracterul unor acte administrative, pot fi atacate la instanțele de contencios administrativ și fiscal, competența materială revenind, potrivit art. 10 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, având în vedere calitatea de autoritate publică centrală a Biroului Electoral Central.

Referitor la competența teritorială, aceasta se determină potrivit art. 10 alin. 3  din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căruia reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

În sensul celor anterior menționate, Curtea Constituțională, prin decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004, validată de decizia nr. 542 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 208 din 13 martie 2024 și  decizia ne. 429 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 1174 din 26 decembrie 2023, a reținut următoarele: hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ.

Suplimentar, prin decizia nr. 542 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 208 din 13 martie 2024 (paragraful 28), Curtea Constituțională a apreciat că hotărârile BEC de interpretare a Legii nr. 115/2015 sunt acte cu o fizionomie juridică distinctă în cadrul actelor emise de această autoritate pe parcursul procesului electoral, iar în absența unor reguli speciale care să fie instituite prin legea electorală, aceste hotărâri pot fi supuse controlului judecătoresc în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004.

Totodată, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc, iar a exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției. (a se vedea Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69).