* Minuta întâlnirii procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi al parchetelor de pe lângă curțile de apel – București, 9-10 martie 2020, pag. 16: CLICK AICI...
În principiu, fiind o infracțiune cu rezultat ireversibil (definitiv, nesusceptibil de producere parțială sau fracționată), după cum s-a statuat în literatura de specialitate și în practica judiciară, infracțiunea de omor nu poate fi comisă în formă continuată[1], aceasta presupunând o rezoluție distinctă în raport cu fiecare victimă[2], cu excepția cazului...
Omorul poate fi săvârșit atât cu intenție directă, când făptuitorul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea acestuia, sau cu intenție indirectă, când făptuitorul a prevăzut rezultatul faptei sale și, fără a-l urmări, a acceptat posibilitatea producerii lui. În ceea ce privește infracțiunea comisivă prin omisiune, în cazul...
Este necesar ca moarte victimei să fi avut drept cauză acțiunea sau inacțiunea făptuitorului.[1] Deși în norma de incriminare nu este inclusă o expresie care să se refere strict la legătura de cauzalitate, aceasta rezultă, implicit, din descrierea acțiunii sau inacțiunii incriminate (uciderea unei persoane).[2] Substantivul derivat dintr-un verb –...
Urmarea imediată în cazul infracțiunii de omor este reprezentată de moartea victimei, fiind vorba de o infracțiune de rezultat, fără a prezenta relevanță dacă moartea intervine instantaneu sau progresiv. Spre deosebire de infracțiunea de ucidere din culpă, în privința căreia moartea reprezintă un element de tipicitate indispensabil, în cazul omorului...
În caz de error in personam, când făptuitorul comite fapta asupra unei alte persoane decât aceea pe care dorește să o lezeze, din cauza erorii în care se află la momentul comiterii activității infracționale, în opinie majoritară[1] se consideră că, de regulă, eroarea asupra persoanei este o eroare neesențială, neproducând...
Poate consta într-o acțiune (violentă sau nonviolentă, exercitată asupra fizicului sau psihicului victimei) sau într-o inacțiune ilicită, când există obligația legală sau convențională de a acționa în vederea evitării producerii decesului (infracțiune comisivă prin omisiune). În ceea ce privește omorul comis prin acțiune, suprimarea vieții poate avea loc prin acțiuni...
Poate fi orice persoană fizică în viață, subiectul pasiv al omorului fiind astfel unul general. Nu poate fi considerat subiect pasiv al infracțiunii de omor un animal, ci doar o persoană. În cazul în care nu există persoană în viață, nu există nici infracțiune contra vieții, putându-se vorbi cel mult...
Subiectul activ al infracțiunii de omor nu este circumstanțiat, putând fi orice persoana fizică sau juridică, alta decât victima infracțiunii, care îndeplinește condițiile generale ale răspunderii penale, existența infracțiunii nefiind condiționată de vreo calitate specială a subiectului activ. O persoană juridică poate comite un omor în condițiile art. 135 C....
Obiectul material al infracțiunii de omor este reprezentat de corpul persoanei în viață, indiferent de vârstă (nou-născut, copil, adult, tânăr, adult), sex, starea sănătății (sănătos, bolnav, muribund) sau a normalității bio-antropologice.[1] Referitor la nou-născut, acesta poate fi obiect material al infracțiunii de omor numai dacă infracțiunea nu este comisă de...
