În caz de error in personam, când făptuitorul comite fapta asupra unei alte persoane decât aceea pe care dorește să o lezeze, din cauza erorii în care se află la momentul comiterii activității infracționale, în opinie majoritară[1] se consideră că, de regulă, eroarea asupra persoanei este o eroare neesențială, neproducând...
Poate consta într-o acțiune (violentă sau nonviolentă, exercitată asupra fizicului sau psihicului victimei) sau într-o inacțiune ilicită, când există obligația legală sau convențională de a acționa în vederea evitării producerii decesului (infracțiune comisivă prin omisiune). În ceea ce privește omorul comis prin acțiune, suprimarea vieții poate avea loc prin acțiuni...
Poate fi orice persoană fizică în viață, subiectul pasiv al omorului fiind astfel unul general. Nu poate fi considerat subiect pasiv al infracțiunii de omor un animal, ci doar o persoană. În cazul în care nu există persoană în viață, nu există nici infracțiune contra vieții, putându-se vorbi cel mult...
Subiectul activ al infracțiunii de omor nu este circumstanțiat, putând fi orice persoana fizică sau juridică, alta decât victima infracțiunii, care îndeplinește condițiile generale ale răspunderii penale, existența infracțiunii nefiind condiționată de vreo calitate specială a subiectului activ. O persoană juridică poate comite un omor în condițiile art. 135 C....
Obiectul material al infracțiunii de omor este reprezentat de corpul persoanei în viață, indiferent de vârstă (nou-născut, copil, adult, tânăr, adult), sex, starea sănătății (sănătos, bolnav, muribund) sau a normalității bio-antropologice.[1] Referitor la nou-născut, acesta poate fi obiect material al infracțiunii de omor numai dacă infracțiunea nu este comisă de...
Obiectul juridic al infracțiunii de omor este reprezentat de viața persoanei și relațiile sociale în legătură cu dreptul la viață. Legea penală protejează viața nu doar din perspectiva persoanei titulare a dreptului la viață, ci și din perspectiva colectivității, în condițiile în care ordinea juridică atribuie vieții persoanei și o...
În ceea ce mă privește, consider că o interpretare logică, sistematică, istorică și teleologică a textului analizat ne conduce spre o unică concluzie, respectiv aceea că sintagma „cu aceeași pedeapsă“ din cuprinsul art. 335 alin. 3 Cod penal face trimitere la pedeapsa prevăzută de alineatul anterior, respectiv de alin. 2...
Interpretarea legii penale este o operațiune logico-rațională realizată cu ocazia aplicării normei de drept și are drept scop aflarea voinței exprimate de legiuitor. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în orice sistem juridic, oricât de clar ar fi formulată o dispoziție legislativă, inclusiv o dispoziție de drept penal, în mod inevitabil există un...
Fapta putativă (sau, cum mai este cunoscută în doctrină, eroarea inversă de drept penal) este fapta săvârșită de o persoană care, pe planul conștiinței, are reprezentarea că a comis o infracțiune, deși în realitate fapta respectivă nu este prevăzută de legea penală, fiind vorba de o reprezentare și apreciere greșită...
Uciderea din culpă. Forme Fiind vorba de o infracțiune săvârșită din culpă, nu există forme imperfecte (acte de pregătire și tentativă), acestea nefiind posibile. De asemenea, infracțiunea de ucidere din culpă nu poate fi comisă în formă continuată, în primul rând pentru faptul că nu putem vorbi o unică rezoluție...
