Forma de vinovăție este culpa, în ambele modalități prevăzute de art. 16 alin. 4 din Codul penal, respectiv culpa cu prevedere (ușurința) și culpa simplă (neglijența). Există culpă cu prevedere când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale (moartea victimei), dar nu acceptă producerea lui, socotind fără temei că el nu se...
Este necesar ca moarte victimei să fi avut drept cauză acțiunea sau inacțiunea făptuitorului.[1] În literatura de specialitate s-a susținut că existența legăturii de cauzalitate nu presupune o cauzalitate exclusivă, la acțiunea autorului putându-se adăuga și alte cauze preexistente, concomitente sau survenite, fără ca acestea să excludă legătura de cauzalitate...
Urmarea imediată: moartea victimei, fiind vorba de o infracțiune de rezultat. Dacă prin fapta săvârșită s-a cauzat moartea a două sau mai multe persoane, sunt aplicabile dispozițiile art. 192 alin. 3 C. pen. Spre deosebire de infracțiunea de omor, unde producerea rezultatului face ca fapta să fie consumată, iar neproducerea...
Constă în acțiunea sau inacțiunea de ucidere a unei persoane. Inacțiunea prin care se comite infracțiunea de ucidere din culpă presupune neîndeplinirea de către făptuitor, din culpă, a unuia sau mai multor acte pe care avea obligația să le îndeplinească.[1] Exemple de ucidere din culpă săvârșită prin inacțiune (infracțiune comisivă...
Există opinii contradictorii cu privire la reținerea în sarcina persoanei care a încredințat un autovehicul spre a fi condus pe drumurile publice de către o persoană care nu deține permis de conducere și a infracțiunii de ucidere din culpă, pe lângă infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 3 din Codul...
Doctrina recentă, cu care sunt de acord în această privință, susține în majoritate că este posibil coautoratul,[1] în condițiile în care se creează, anterior sau concomitent comiterii faptei, o legătură subiectivă bilaterală sau plurilaterală între două sau mai multe persoane cu privire la săvârșirea faptei care a avut ca urmare...
Subiectul activ al infracțiunii de ucidere din culpă Subiectul activ nu este circumstanțiat, putând fi orice persoana fizică sau juridică, alta decât victima infracțiunii, care îndeplinește condițiile generale ale răspunderii penale, existența infracțiunii nefiind condiționată de vreo calitate specială a subiectului activ. Vorbim de subiect activ general inclusiv în cazul...
În ceea ce privește momentul de la care începe viața persoanei, CtEDO, având în vedere lipsa unui consens european cu privire la definiția științifică și juridică a începutului vieții, a reținut că problema momentului în care începe dreptul la viață se încadrează în marja de apreciere de care consideră în...
Conform deciziei de RIL 70/2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 539 din 17 iulie 2008, instanţele de control judiciar nu pot dispune direct în căile de atac contopirea pedepsei aplicate pentru infracțiunea care a făcut obiectul judecății cu pedepse aplicate infracţiunilor concurente, pentru care există o condamnare definitivă, în...
Analizând deciziile Curții de Apel București din perioada 2021-2023, am constatat că în cazul infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. 2 C. pen., ca regulă, practica este în sensul stabilirii pedepsei închisorii și amânării aplicării acesteia, excepția reprezentând-o condamnarea la pedeapsa amenzii penale, cu executare sau condamnarea la pedeapsa închisorii,...
